Cât poți câștiga din scris cărți în România ?

Hai să punem cărțile și banii pe masă și să vedem dacă poți trăi din publicat cărți în România.

O carte este rezultatul unei munci colective. Ea nu poate exista fără autor, dar riscă să rămână necunoscută fără implicarea celorlalte părți: redactori, designeri, tehnoredactori, corectori, tipografi, difuzori, contabili, juriști și librari. Fiecare își extrage o mică parte din valoarea cărții, iar librăriile pot să își rezerve și 50% din prețul de vânzare.

Dacă nu sunteți convinși de efortul colectiv pe care-l presupune epuizarea unui tiraj de carte, încercați să vă publicați / vindeți cartea singuri. Numai tipărirea o să vă ia o treime din valoarea tirajului, apoi o să pierdeți timp cu toate celelalte roluri editoriale și contabilicești, o să depozitați tirajul la voi acasă, iar distribuirea prin curier va fi un job în toată regula.

Procentajele care se cuvin autorilor sunt cam aceleași în toată lumea. Variabila care face diferența între un autor român și alții mai celebri este dimensiunea publicului, deci a vânzărilor. Știm că românii citesc puțin și preferă să nu cheltuie bani pe cărți. Dar se întâmplă uneori ca autorii să dea lovitura – ce-i drept, cu mult ajutor din partea departamentelor de marketing și comunicare.

Hai să vedem cât poți câștiga dintr-o carte de 30 lei cu tirajul epuizat:

TirajCota pt autorVenituri autor
1.0008%2.400 lei
5.0008%12.000 lei
10.00010%30.000 lei
50.00012%180.000 lei

Hai să vedem cât poți câștiga dintr-o carte de 50 lei cu tirajul epuizat:

TirajCota pt autorVenituri autor
1.0008%4.000 lei
5.0008%20.000 lei
10.00010%50.000 lei
50.00012%300.000 lei

Vă invit să vă jucați cu tirajele și prețurile, ținând cont că procentajele pentru autori sunt, în general, acestea: 8% pentru 500-5.000, 10% pentru peste 5.000, 12% pentru peste 10.000, 14% pentru peste 50.000 (scenariu aproape imposibil în România).

Foame la tinerețe

Dacă ești la început și lumea nu prea știe de tine, te poți aștepta la cel mult 1.000 de exemplare vândute. Vei câștiga, după câteva luni de așteptare, o sumă brută de mai puțin de 1.000 de euro. Pentru suma aceasta să zicem că ai scris cartea în 6 luni, part-time. Rezultă că pentru fiecare lună de scris îți revin câteva sute de lei.

Observați că deja există două capcane în evaluarea sustenabilității unei cariere de autor de carte. Prima este că aceste sume iau în calcul situația ideală: epuizarea unui tiraj. A doua este că veniturile totale nu arată cantitatea și calitatea muncii. De aceea, ele trebuie să fie raportate la timpul și investițiile materiale pe care le-ar presupune scrierea unei cărți.

Cu cât ești mai la început, cu atât veniturile tale din scris sunt mai mici. Odată cu notorietatea vor crește și veniturile, pentru același efort depus. Cei mai mulți nu au nici răbdarea și nici rezistența biologică (foamea nu e negociabilă) pentru a atinge un prag al notorietății care să le asigure un venit constant din scris, de câteva mii de lei/lună.

Îți crești cota, vine banu

Dacă ai fi un scriitor full-time, s-ar presupune că ai dobândit deja un public fidel și că tirajele tale ar fi de cel puțin 10.000 de exemplare (adică ai avea o cotă de 10-12% din prețul cărții). Să facem câteva calcule…

Dacă ai vinde 10.000 de volume cu prețul de 30 lei, ai câștiga 30.000 lei brut. Dacă ai muncit 6 luni la acea carte, câștigul lunar este de 5.000 lei/lună. Dacă ți-a luat 1 an să o scrii, câștigul tău lunar ar fi de 2.500 lei/lună (cât să îți acoperi chiria și facturile).

Circa 1.000 de euro/lună pentru o cărticică de 30 lei scrisă în 6 luni pare o afacere bună. Dar nu uitați că venitul e brut și că trebuie să fiți destul de bine cotat pentru a reuși să vindeți 10.000 de exemplare în România. Doar o mână de autori reușesc să vândă cu regularitate 10.000 de exemplare semestrial.

Dacă sunteți un Lucian Boia și ați vinde un eseu de 25 lei în 50.000 de exemplare (ex. De ce este România altfel?), ați câștiga 150.000 lei brut, din care să zicem că ați trăi doi ani, cu câte 6.000 lei/lună. Pentru că, dincolo de bestsellers, care apar rar, celelalte scrieri nu vă aduc mai mult de câteva sute de lei în fiecare lună. Lucian Boia are peste 30 de titluri la editura Humanitas, dar numai vreo 10 au fost tipărite în zeci de mii de exemplare. Așa că priviți aceste vârfuri ca pe un bonus, ca pe bani albi pentru zile negre.

Unii autori poate caută să își eficientizeze veniturile prin calitatea comercială a scrisului. Să ne întoarcem la Lucian Boia. Dacă dumnealui scrie într-o singură lună un eseu care se vinde la prima ediție în 1.000 de exemplare cu 25 lei, acel efort este răsplătit cu 2.000 lei/lună. Dacă s-ar încumeta să facă o cercetare originală, care l-ar ține ocupat timp de 1 an și care ar fi vândută în 5.000 de exemplare cu 50 lei, acest efort ar fi răsplătit cu mai puțin de 1.700 lei/lună. Avantajul e clar în favoarea eseului, mai ales că scenariul cu 1.000 exemplare e cel pesimist, iar cel cu 5.000 de volume de istorie „serioasă” e cel optimist.

Sunt convins că Lucian Boia nu își face astfel de calcule. Dumnealui nu a fost nevoit să trăiască din scris, bucurându-se de salariul/pensia de profesor universitar, de câteva mii de lei, în toți acești ani în care a devenit o senzație istoriografică.

Înapoi la realitate

Să ne întoarcem acolo unde sunt majoritatea scriitorilor din România: la tiraje de 1.000-5.000 de exemplare a câte 20-80 lei.

În condițiile acestea, un roman care se vinde în 5.000 de volume cu câte 40 lei îi oferă autorului un venit brut de 16.000 lei, sau 1.300 lei într-o lună de scris și rescris, dintr-un interval de creație de 1 an (nu am auzit de romancieri români care să scrie mai mult de o carte pe an).

Iar autorii de non-fiction probabil va fi nevoie să se mulțumească doar cu un orizont de 1.000 de exemplare vândute, dar mai scumpe (50-80 lei), ceea ce le-ar produce venituri brute de 4.000-6.400 lei, împărțite la cel puțin 12 luni de muncă (300-500 lei/lună).

În fața acestei precarități, autorii care doresc să își vadă operele publicate în volum fac un compromis – își împart timpul și talentul cu un job part-time care presupune tot scris: jurnalism, corporate writing, copywriting, ghostwriting, scrierea de proiecte, traduceri, cercetări de proiect, muncă editorială etc.

În opinia mea, cine găsește plăcere în scris are ingredientele de bază pentru succes. Va mai fi nevoie, însă, de o gândire strategică, pe mai mulți ani, care să includă flexibilitate, (auto)promovare, comunicare și o abordare antreprenorială.